21 iulie 2019 – Dumbrava

Viorel Pașca pe Facebook (21.07.2019):

„Multa vreme am considerat ca in ceea ce facem trebuie sa ne concentram atentia doar asupra bolnavilor pe care-i ingrijim, ignorand si netinand seama de femeile care lucreaza aici zi de zi si fara de care nu am putea face mare lucru. Abia mai tarziu am inceput sa-i multumim lui Dumnezeu pentru fiecare persoana care lucreaza alaturi de noi, incercand in acelasi timp sa le aratam intr-un fel sau altul ca le pretuim, ca sunt importante pentru noi si ca doar impreuna putem face ca lucrurile sa mearga asa cum trebuie.

Daca saptamanile trecute am fost cu jumatate dintre ele la Castelul Corvinilor, azi am plecat cu celelalte care erau libere la ghetarul de la Scarisoara (100 km de Dumbrava). Am petrecut un timp frumos impreuna, benefic pentru noi si cred ca aceste “iesiri”, fie si o data la cateva luni aduc un plus de mai bine atat in viata lor cat si in relatia pe care o avem. Le multumesc si cu aceasta ocazie pentru munca si implicarea lor, pentru daruirea cu care lucreaza in fiecare zi, pentru atentia si dragostea aratata bolnavilor pe care-i ingrijesc.

Chiar daca lucreaza in medie o femeie la 30 de bolnavi, dintre care jumatate sunt imobilizati la pat, niciun bolnav nu a facut escare la Dumbrava iar curatenia a fost unul dintre lucrurile cu care ne-am putut “lauda” in fata oricui. Da, majoritatea sunt tiganci sarace din sat, unele nu stiu nici sa citeasca sau sa scrie, dar au un caracter frumos, o inima deschisa pentru ceea ce fac si pun multa pasiune si dragoste in activitatea lor. Uneori cand apar lucruri imprevizibile, vin de acasa din timpul liber sa dea o mana ajutor fara ca vreodata sa se planga de ceva.

Sase bolnavi au fost trimisi la Dumbrava in aceasta saptamana, din Bihor, Mures, Craiova si Timisoara, bolnavi care nu au pe nimeni sau sunt abandonati de familii. Institutiile abilitate nu au avut posibilitatea sau bunavointa de a solutiona problemele cu care acestia se confrunta asa ca au ajuns la Dumbrava. Unul dintre ei a stat mai multe zile cazut in coliba lui pana ce vecinii, vazand ca nu mai iese, au sunat la politie care dupa ce a fortat usa l-a gasit in stare critica. Nemaiavand pe nimeni, de la spital a fost trimis la Dumbrava pentru a-si trai aici ultima perioada a vietii.

Suntem bucurosi sa-i putem fi de folos, ii multumim lui Dumnezeu pentru aceasta onoare si privilegiu, va multumesc si voua care ne sunteti alaturi, iar pana saptamana viitoare, fiti binecuvantati si nu uitati sa fiti o binecuvantare.”

Despre DUMBRAVA în presă, pe Internet și la TV (2008-2017)

2017

Kanal D
Asa-i România!

ARSC (Agora for the Religious Societies and Communities): Interviu cu Viorel Pașca, la emisiunea „Miezul Vieții”, realizator: Cornel Dărvășan

2016

TVR 1: Cazul Dumbrava prezentat la emisiunea „Ochiul magic”
http://www.tvrplus.ro/editie-ochiul-magic-507879

2015

Foreign Policy România, Nr. 44: Top 100 FP România/ 2014 – oameni şi idei care mişcă ţara în bine

România Evanghelică (Alin Cristea): Viorel Paşca, unul dintre oamenii care mişcă ţara
http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2015/03/08/viorel-pasca-unul-dintre-oamenii-care-misca-tara

2014

Digi 24: Viorel Pașca, fermierul care și-a transformat casa în cămin pentru 127 de oameni ai străzii
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/viorel-pasca-fermierul-care-si-a-transformat-casa-in-camin-pentru-127-de-oameni-ai-strazii-238959

Antena 1, emisiunea Observator: Un om simplu, cu o inimă mare: un bărbat din judeţul Bihor şi-a transformat casa în azil
http://observator.tv/social/un-barbat-din-dumbrava-judetul-bihor-sia-transformat-casa-in-azil-125304.html

Vocea Transilvaniei: Povestea bihoreanului Viorel Paşca, omul care îngrijeşte sute de persoane fără adăpost
http://vocea.biz/arhiva/povestea-bihoreanului-viorel-pasca-omul-care-ingrijeste-sute-de-persoane-fara-adapost-foto

Adevărul: Îngerul oamenilor fără adăpost. Bihoreanul Viorel Paşca, de opt ani în slujba persoanelor abandonate de familie
http://adevarul.ro/locale/oradea/Ingeruloamenilor-adapos-bihoreanul-viorel-pasca-opt-ani-slujba-persoanelor-abandonate-familie-1_53caac6d0d133766a892e0a3/index.html

2010

Lydia, Nr. 36: Interviu cu Florica Pașca

2008

Bihon: Omul lui Dumnezeu din Dumbrava
http://www.bihon.ro/omul-lui-dumnezeu-din-dumbrava/news-20080723-02540511

POZE

2017 – DUMBRAVA – A 10-a casă

2015 – Lansare de carte – Dumnezeu poartă de grijă, de Viorel Pașca

Viorel Pașca pe Facebook (14.07.2019):

„La Dumbrava nu te plictisesti niciodata, si asta deoarece tot timpul se intampla lucruri, placute sau nu, e un flux continuu de bolnavi care vin, fiecare cu povestea vietii lui, e o miscare continua care te face sa ramai “conectat” realitatii vietii de zi cu zi. Mai mult de atat, o parte din bolnavii psihic ne uimesc uneori cu inventivitatea sau imaginatia lor, actionand cateodata in moduri ciudate, inexplicabile la care nu te-ai fi asteptat vreodata.

In aceste zile, unul dintre ei a vazut ca o tigla de pe acoperisul casei vecinului era deplasata de la locul ei si stiind probabil ca nu l-am fi lasat sa intervina, a asteptat sa se faca noapte, dupa care s-a catarat pe casa si a pus la locul ei tigla rebela. A doua zi i-a povestit vecinului realizarea sa din timpul noptii si vazand ca acesta nu a fost foarte incantat de cele intamplate, in noaptea urmatoare s-a urcat din nou pe acoperis punand tigla asa cum era mai inainte.

Alteori, vedem cu bucurie cum bolnavi imobilizati la pat se fac bine in urma ingrijirii primite, incepand incet, incet sa se ridice din pat, apoi sa faca primii pasi, oferindu-ne din plin bucuria si satisfactia muncii bine facute.

Am vazut insa si “minuni” mai mari cum a fost cazul unui domn adus din spital imobilizat la pat, care multe luni dupa aceea a fost ingrijit si pus in curat zilnic de cateva ori. Dupa un timp, a inceput sa ne spuna ca vrea sa plece “acasa” iar noi stiind din ancheta sociala ca nu are nici casa nici apartinatori, am incercat sa-l convingem ca nu are cum sa se descurce fiind imobilizat la pat si purtand bineinteles, pampers. Dupa multe insistente am cedat, nevoind sa tinem omul cu forta la noi daca nu doreste. Nefiind din judetul nostru, am incredintat la doi dintre copiii mei sarcina de a-l duce la gara si a-l urca in tren. In timp ce baiatul cel mare s-a dus sa-i cumpere bilet, cel mic incerca din rasputeri sa ridice caruciorul cu bolnavul peste toate obstacolele care erau din belsug pana la peronul unde era sa opreasca trenul. Cand in sfarsit a ajuns pe peron rasufland usurat si i-a spus “gata am ajuns”, bolnavul nostru a replicat sec: “de aici ma descurc”, ridicandu-se apoi din carucior, pasind voios asemenea unui om fara probleme, lasand cu gura cascata atat pe baiatul cel mic, cat si pe celalalt care tocmai ajunsese cu biletul de calatorie.

Mi-au povestit apoi cum minute in sir s-au uitat la el fara sa poata scoate o vorba, incercand sa inteleaga “minunea” intamplata. Noi am inteles intr-un tarziu de ce “bolnavul” a preferat sa zaca in pat si sa-i fie pus scutec in fiecare zi de catre femeia de serviciu, si cu putin efort si imaginatie puteti intelege si dvs.

Nici bolnavii trimisi in saptamana aceasta la Dumbrava nu fac exceptie de la regula. Toti sun cazuri sociale, trimisi de diferite institutii deoarece nu se gaseste loc pentru ei. Doamna D.E. are 70 de ani si a fost luata de pe strada de un echipaj SMURD si dusa la spital. Imobilizata in urma unei hemipareze, atrofie corticala, afazie, etc. Asistenta sociala a inceput sa faca demersurile de rigoare, cautandu-i familia. A gasit in cele din urma pe fiul doamnei care a declarat ca, intrucat mama sa nu l-a ingrijit, nu vrea sa stie de ea. Au cautat apoi pe concubinul bolnavei cu care aceasta locuise mai de mult, dar acesta le-a spus ca el nu o mai vrea si ca a dus-o in fata casei fiului dansei, care la randul lui a dus-o la poarta concubinului. De acolo a fost din nou alungata pe strada unde a locuit o vreme pana ce s-a inbolnavit.

Din pacate acesta nu este un caz izolat, toti bolnavii trimisi la Dumbrava au povesti de viata triste, dramatice, uneori greu de imaginat. Bucuria noastra ca le putem fi de folos este mare si ii multumim lui Dumnezeu care ne poarta de grija in fiecare zi. Va multumim si voua care ne urmariti activitatea si tuturor celor care ne sustineti in ceea ce facem, iar pana duminica viitoare cand ne vom “intalni” iarasi, fiti binecuvantati si fiti o binecuvantare.”